Muzeul de Ceara

Intr-o seara,eu impreuna cu alte doua prietene mergeam prin oras.
Nu era lumina pe strada asa ca am decis sa mergem in centru,unde aveau sa fie multe
felinare aprinse.Ajunse acolo observam ca vreo doua felinare abia luminau slab.
Uneia dintre prietenele mele i se facuse rau asa ca am luat loc pe scarile unei cladiri
mari si sumbre.In timp ce aceasta lua o pastila data de cealalta prietena a mea eu
inspectam zona.Nu era nimeni,cerul era negru ca taciunile iar frigul domina.
M-am uitat spre cladire iar pentru cateva secunde mi s-a parut ca becul de la geamul
de la etajul 2 este aprins.M-am intors spre prietenele mele si le-am spus ca am vazut
o lumina aprinsa iar acestea m-au privit incruntate spunandu-mi ca aceasta cladire este
parasita de mai bine de 20 de ani.Am mai privit odata la acelas geam dar nici urma de
vreo lumina aprinsa.Le-am sugerat fetelor sa plecam de acolo dar pe cea ce o durea
burta imi spuse ca nu se poate misca si ca daca am mai putea sta macar 5 minute.
Am continuat sa ma uit spre cladire.Ceva era extrem de ciudat.Umbre se jucau la
la ferestre,luminite se zareau in adancul lor.Le-am cerut prietenelor mele mai multe
informatii legate de cladire iar Maria imi spuse "A fost un muzeu de ceara candva,dar
acum foarte mult timp a fost omorat aici propritarul asa ca a fost inchis.Multi au mai
incercat sa intre sa descopere misterul dar se pare ca nu s-au mai intors."Eram
extrem de curioasa si voiam sa aflu cat mai multe."Ce-ar fi...sa intram?"Am spus eu
parca sub stapanirea unui curaj enorm iar fetele amutira.Maria incerca sa o ajute pe
Andreea sa se ridice,cu tot cu durere de burta cu tot si sa plecam cat mai repede acasa.
Cu toate astea curajul parca se spulbera asa cum imi si veni.Am plecat cu fetele spre
casa,dar gandul tot la muzeu imi statea.La ora 1 noaptea,dupa ce inchisesem calculatorul
ma bagasem in pat si gandurile nu ma lasau sa dorm.Voiam sa stiu mai multe despre muzeu
sa intru acolo si sa rezolv acest mister...voiam sa stiu ce s-a intamplat defapt cu
proprietarul.Nu am mai stat pe ganduri,am pus mana pe telefon si am sunat-o pe Maria.
Si iata ca acum eram in fata casei mele impreuna cu Maria si Andreea.Cu lanternele
in mana am pornit spre muzeu.Usa era inchisa cu 3 lacate asa ca am incercat sa le spargem cu
o piatra mare.Dupa ce am deschis usa imi doream sa nu fi ajuns acolo.Pe jos era un praf
gros,peste tot erau statui de ceara alba inspaimantatoare,Pe jos erau cearsafuri albe patate
pe alocuri cu sange.Andreea nu stia cum sa iasa mai repede dar Maria o calma si am mers
astfel mai departe.Era o incapere mare care dadea in alta incapere la fel de stranie ca si prima.
Andreea ne facu semn sa ne uitam catre o scara din ceara,lunga care ajungea undeva foarte sus.
Mirosea a ceara topita ceea ca ne-a speriat enorm.Maria,care stia ca daca nu vom urca
nu vom rezolva nimic isi lua inima-n dinti si urca pe scara.De fiecare data cand picioarele
ei atingeau treptele cerate se inrosea la fata si era pe punctul de a tipa.Mi-am dat seama
imediat ca ceara era fierbinte asa ca incercam sa-i fac semn sa coboare cat mai repede
dar parca nici nu ma vedea.Andreea a inceput sa planga.Maria ajunse sus incat nu o mai puteam
vedea.Incepusem sa ma ingrijorez asa ca i-am propus abia soptit Andreei sa urcam si noi.
Dupa ce am indurat durerea produsa de ceara fierbinte am ajuns sus.De nedescris.Sange
combinat cu ceara fierbinte clocoteau podeaua,cadavre atarnande de tavan iar Maria
uitandu-se la ele cu mirare.Ne-am alaturat ei uitandu-ne si nevenindu-ne sa credem.
Brusc trapa pe unde coborai la parter se inchise.Era din lemn dar deodata,din nicaieri ceara
topita si fierbinte se prelinse peste ea,facand-o de nedeschis.Eram prinse acolo.
Andreea nu se putea opri din plans iar Maria era socata,ca si mine de asemenea.
Undeva,in coltul salii statea un cadavru pe jumatate in ceara a unui barbat cu fata
insangerata iar ochii ii erau iesiti din orbite.In spatele nostru se auzeau pasi.Ne-am
intors si am vazut un barbat din ceara care ne zambea malefic.Am inceput sa tipam
iar acesta venea spre noi.A luat-o pe Maria de gat si apoi a pus-o pe un scaun si i-a pus
pana pe cap iar ceara parca suroia din ea peste capul ei.Maria tipa atat de tare in timp ce ceara
fierbinte se scurgea din ea pana cand deveni ca si ceilalti,un personaj din ceara.
Andreea sparse geamul cu cateva bucati de lemn si se arunca.Era o nebunie.Eram destul de sus
iar Andreea de jos parea sa nu se fi ridicat.Omul din ceara se apropia de mine
cu mana ridicata asa ca am inceput sa fug prin incapere.Acesta zambea
si nu spunea nimic.M-am oprit si am inchis ochii.Cand i-am deschis eram singura in
aceeasi incapare dar omul de ceara care mai inainte venea dupa mine gata sa ma faca
o statuie de ceara nu mai avea vlaga.Statea ca si celelalte statui,nemiscat.M-am uitat pe geam
iar Andreea nu mai era acolo si nici Maria.Ce se intamplase?Trapa era deschisa.Am luat-o la fuga
pe scari iar spre surprinderea mea ceara nu mai ardea,era rece.Am iesit din muzeu
si m-am grabit spre casa unde am adormit bustean.A doua zi la scoala am fost surprinsa
sa le vad pe prietenele mele,nestiind nimic din ce s-a intamplat seara precedenta.